Noutăți

Reconstituind un puzzle complex alcătuit din numeroase articole și studii științifice recente și mai vechi, se poate ajunge la concluzia că expunerea de lungă durată la acțiunea proteinei Spike, prin îmbolnăviri repetate sau prin vaccinare, anihilează „proteina longevității”, sirtuina 6, și reduce progresiv telomerii de pe cromozomi. Acest fenomen este responsabil cu agravarea și intensificarea patologiilor deja existente sau cu generarea altora noi, în special cancere și boli neurodegenerative, conducând inevitabil la reducerea speranței de viață.

Recent a fost identificat la scară tot mai largă ceea ce Dr. Thomas Levy numește „sindromul proteinei Spike”, o patologie generată de diseminarea proteinei Spike în tot organismul, fie prin cronicizarea bolii COVID-19, fie în urma vaccinării anti-COVID. Simptomele sunt în principal reacții de natură autoimună și pot include: insuficiență cardiacă, leziuni cardiace, atac de cord, miocardită; hipertensiune pulmonară, tromboembolism și tromboză pulmonară, afectarea țesutului pulmonar, posibilă fibroză pulmonară; creșterea evenimentelor tromboembolice venoase și arteriale; diabet; complicații neurologice, inclusiv encefalopatie, convulsii, dureri de cap și boli neuromusculare, de asemenea, hipercoagulabilitate și accident vascular cerebral; disbioză intestinală, boală inflamatorie intestinală și intestin permeabil; leziuni renale; afectarea capacității de reproducere la bărbați; leziuni cutanate; boli autoimune generale, anemie hemolitică autoimună; leziuni hepatice.

Un articol de cercetare publicat în septembrie anul acesta de Multidisciplinary Digital Publishing Institute, a stârnit vii reacții legat de acest subiect, devenind în scurt timp viral. Studiul – intitulat „Proteina Spike a virusului SARS–CoV–2 afectează sistemul de reparare a leziunilor ADN-ului și inhibă recombinarea V(D)J in vitro” și realizat de doi cercetători suedezi în Bioștiințe Moleculare și, respectiv, Microbiologie Clinică și Virologie - demonstrează pe baza experimentelor realizate că proteina Spike a SARS–CoV–2, la fel ca și proteina Spike din vaccinurile anti-COVID, pătrunde în nucleul celulei, supresează motorul de reparare a ADN-ului organismului nostru și în felul acesta poate declanșa o explozie de cancere, imunodeficiență, tulburări autoimune și să accelereze îmbătrânirea. În felul acesta, subliniază autorii, vaccinurile pe bază de ARN mesager (Pfizer și Moderna) și cele pe bază de adenovirus (Johnson&Johnson, Astrazeneca), pot deregla grav mecanismul de reparare a ADN-ului, într-un procent de până la 90%.

„Sindromul de epuizare indus de mască” (Mask-Induced Exhaustion Syndrome - MIES) este numele generic dat multitudinii de forme de deteriorare fizică și psiho-socială induse de purtarea măștii. Conceptul este recent și a fost propus într-o amplă meta-analiză de un grup de cercetători germani din diferite domenii medicale și psihosociale (anatomie moleculară și celulară, patologie, neuroștiințe, patofiziologie neurochirurgicală, psihologie), care au expus efectele medicale adverse provocate de purtarea măștii.

Un review publicat în iunie 2021 de revista „Medicina” a Universității Lituaniene de Științe ale Sănătății prezintă cele mai recente date din domeniul testelor de chemosensibilitate tumorală (TCA) și farmacogenetică în tratamentul cancerului. Studiul prezintă ultimele rezultate ale cercetărilor de chemorezistență și chemosensibilitate, propunând o oncologie personalizată, care să se bazeze pe evaluarea chemosensibilității tumorale a fiecărui pacient în parte.

„Utilizarea zilnică a măștii ce acoperă gura și nasul prezintă sau nu efecte secundare nedorite și potentiale pericole?”, se întreabă o echipă de medici germani de diferite specialități într-o o amplă meta-analiză despre efectele secundare ale purtării măștii. În rezumatul studiului, specialiștii germani arată că, deși multe țări au introdus obligativitatea purtării măștii în spațiile publice datorită răspândirii virusului SARS-CoV-2, până în prezent nu a avut loc o investigație cuprinzătoare a efectelor adverse pe care masca le poate provoca. Răspunsul lor este că da, purtarea măștii ore întregi în fiecare zi, pe termen lung, are mai bine de 20 de efecte secundare serioase.

Efectele izolării sociale asupra sănătății

Prietenia și interacțiunile sociale autentice reprezintă o condiție sine qua non pentru calitatea vieții și sănătății noastre. Cu cât ești mai strâns integrat într-un grup de prieteni, cu atât este mai puțin probabil să te îmbolnăvești. Cu cât este mai mare capitalul tău social, cu atât mai repede te recuperezi după o boală și vei trăi mai mult. Studii științifice recente confirmă că, într-adevăr, lipsa cercului de prieteni și mai ales izolarea socială afectează sistemul imunitar și sistemul cardiovascular, perturbând organismul pe trei niveluri – fiziologic, psihologic și comportamental – și crescând factorii tradiționali de risc, inclusiv riscul de boli cardiovasculare.

Efectele terapeutice ale expunerii la soare

Cei mai mulți dintre noi ne petrecem timpul, zi și noapte, sub lumina artificială a becurilor electrice sau în fața monitoarelor, câtă vreme afară soarele verii strălucește cu putere, accelerând ritmurile naturii, în timp ce noaptea le încetinește, oferindu-le repaus. Trec ceasurile, zilele și nopțile, trec anotimpurile, dar omul de astăzi nu mai receptează somatic evoluția acestor cicluri. Ne-am închis într-un mediu tern, în care interacțiunile cu natura sunt în mare parte reduse la privitul pe fereastră sau ieșitul pe balcon.
Totuși, corpul nostru face parte integrantă din acest mediu, iar exilarea omului modern în lumea artificială a tehnologiei conduce inevitabil la anumite disfuncții psiho-somatice, cunoscute astăzi în lumea medicală sub numele generic de „efectul deficitului de natură” (Nature Deficit Effect – NDE) sau „tulburarea deficitului de natură” (Nature Deficit Disorder – NDD).

O echipă de zece cercetători israelieni au realizat cel mai amplu studiu la nivel mondial (aflat încă în stadiul de preprint și fără peer-review) de evaluare a imunității naturale în comparație cu imunitatea indusă artificial prin vaccinuri anti-COVID de producție Pfizer. Observațiile lor au constatat că imunitatea naturală este de 27 de ori mai eficientă decât imunitatea indusă de vaccin.

Efectele terapeutice ale expunerii la soare

Cu cât ne îndepărtăm mai mult de un mod de viață adaptat la condițiile de mediu în care trăim, care presupune alternanța lumină și întuneric, căldură și frig, schimbări ale anotimpurilor, cu cât ne organizăm mai mult viața într-un mediu artificial, rupt de natură, cu atât este mai importantă și mai necesară suplimentarea ‒ care însă nu va fi niciodată la fel de eficientă ca modul firesc de viață, integrat ciclurilor naturale.

Gene-silencing technology

În august 2018, prestigiosul periodic „Nature” publica un foarte interesant articol despre o nouă tehnologie genetică, la care se lucra de mai bine de douăzeci de ani. Este vorba de așa-numita terapie bazată pe interferența ARN, o tehnică ce poate fi folosită pentru „a reduce la tăcere” activitatea anumitor gene specifice legate de diferite afecțiuni. Anul acesta a fost aprobat și lansat pe piață în Uniunea Europeană și Marea Britanie un astfel de produs injectabil care să reducă riscurile atacurilor de cord și al accidentelor vasculare cerebrale.

În criza multiplă creată de pandemia Covid-19, vaccinul salvator se vrea o soluție „sigură și eficientă”, dar mai ales „eliberatoare”, care să readucă societatea la normal și să relanseze economia. Însă atributul de „sigur” nu face parte din terminologia științifică și nici din limbajul jurnalistic, ci este mai degrabă un termen avocățesc, după cum inspirat atrage atenția Peter Doshi, Profesor asociat de Farmaceutică al Facultății de Farmacie a Universității din Maryland, Statele Unite, într-un articol apărut în „New York Times”, pe 7 ianuarie 2021. Este nevoie de experiență și de un pic de fler pentru a discerne dacă ceea ce ni se spune este chiar atât de „sigur”, căci „există un soi de omerta a informațiilor stufoase și o lipsă de transparență în vaccinologie”, apreciază ironic Pierre Biron, profesor de Farmacologie medicală al Universității din Montreal, referindu-se la actuala campanie de vaccinare.