Terapii

Terapii ortomoleculare. Enzime

Scurt istoric

Embriologul scoțian John Beard afirma, în 1906, pe baza observațiilor sale, că enzimele digestive protectoare pancreatice ar putea controla și distruge celulele canceroase și că terapia cu enzime ar fi utilă ca tratament pentru toate tipurile de cancer. În special în primele două decenii ale secolului al XX-lea, teza doctorului Beard a atras atenția în cercurile academice și mai multe rapoarte de caz din literatura medicală au documentat regresia tumorală și chiar remisia la pacienții cu cancer terminal tratați cu enzime proteolitice. În 1911, dr. Beard a publicat o monografie intitulată ”Terapia cu enzime a cancerului și baza sa științifică”, care a rezumat terapia și dovezile sale.

Dr. Beard credea că enzimele trebuie injectate, pentru a preveni distrugerea lor sub acțiunea acidului clorhidric în stomac. Cu toate acestea, dovezile recente demonstrează că enzimele proteolitice pancreatice ingerate pe cale orală sunt rezistente la acid, trec intacte în intestinul subțire și sunt absorbite prin mucoasa intestinală, în sânge, ca parte a unui proces de reciclare enteropancreatică.

Ulterior, William Kelley, medic dentist american, a dezvoltat ideile dr. Beard și a publicat rezultatele practicii sale. Impresionat de aceste constatări, dr. Gonzalez, absolvent al prestigioasei Cornell University Medical College, a început să colaboreze îndeaproape cu dr. Kelley, punând bazele unui regim enizmatic antitumoral.

Dr. Gonzales a publicat, în anul 1999, în jurnalul medical Nutrition and Cancer, rezultatele unui trial ce a inclus 11 pacienți diagnosticați cu cancer. Dintre aceștia, 8 erau în faza terminală a bolii. În urma tratamentului cu enzime, 9 din cei 11 (81%) pacienți au supraviețuit încă un an de zile, 5 din 11 (45%), încă 2 ani de zile, 4 din 11 (36%), încă 3 ani de zile, iar alții 2 au supraviețuit 4 ani de zile. Prin comparație, rezutatele unui trial ce a analizat efectele antitumorale ale gemcitabinei la pacienții (126) cu cancer pancreatic au arătat că nici unul din pacienți nu a supraviețuit mai mult de 19 luni.

Regimul Gonzalez este un tratament anti-cancer care este adaptat de către medic în funcție de fiecare pacient. Regimul presupune administrarea anumitor enzime pancreatice considerate a avea activitate anticanceroasă. Regimul include, de asemenea, diete specifice, suplimente de vitamine și minerale, extracte de organe animale și clisme cu cafea.

În Germania, unde tratamentele naturale sunt acceptate pe scară largă în lumea medicală, utilizarea enzimelor este mult mai des folosită. O mare parte din acest lucru se datorează rezultatelor experimentelor din perioada postbelică a lui Max Wolf, și a discipolului său, dr. Karl Ransberger, care împreună au scris cartea ”Terapia cu enzime”. Împreună, au înființat Mucos Pharma pentru a comercializa produse enzimatice, cum ar fi celebrul Wobenzyme.

Enzimele pancreatice ajută organismul să scape de toxinele care favorizează apariția cancerului, stimulând, totodată, funcția imunitară.

Cum acționează în corp

Un studiu pe animale, publicat în revista Pancreas, a arătat că enzimele administrate oral au efecte antitumorale, prelungind rata de supraviețuire a subiecților.

În acest studiu, cancerul pancreatic a fost indus animalelor de laborator. Șoarecii au fost apoi tratați cu enzime pancreatice porcine care au fost incluse în apa de băut. Grupul de control nu a primit suplimente enzimatice.

Șoarecii tratați au supraviețuit semnificativ mai mult decât grupul de control. În plus, tumorile șoarecilor din grupul tratat cu enzime au fost semnificativ mai mici decat în grupul de control. Toți șoarecii din grupul de control au prezentat anomalii ale metabolismului în stadiile incipiente ale creșterii tumorale, în timp ce doar câteva animale din grupul tratat au prezentat unele dintre aceste anomalii în stadiul final. Autorii au concluzionat că tratamentul cu enzime pancreatice prelungește semnificativ supraviețuirea șoarecilor și încetinește creșterea tumorilor.

Dietele utilizate în regimul Gonzalez sunt planificate în funcție de metabolismul fiecărui pacient. O dietă care este corectă pentru tipul metabolic al pacientului va menține organismul sănătos și mai în măsură să prevină sau să lupte împotriva cancerului.

Eficacitatea anticanceroasă a regimului Gonzalez a fost investigată în două studii la om (CPMC-IRB-8544), ambele implicând pacienți diagnosticați cu cancer pancreatic.

Teoretic, enzimele administrate pe cale orală ar fi distruse în stomac și inactivate înainte de a fi capabile să acționeze. Acest punct de vedere a fost complet respins în 2002, când trei fiziologi de la Universitatea din California, San Francisco au arătat că enzimele digestive pot fi absorbite în sânge, reabsorbite de pancreas și reutilizate, iar nu reduse la aminoacizii lor constituenți din intestine. Acest proces poartă denumirea de circulație enteropancreatică a enzimelor digestive (Rothman 2002).

Procedura medicală

Enzimele se administrează oral, sub formă de capsule – 25 – 40 g de enzime liofilizate – între mese, pe parcursul întregii zile.

Recomandări

Impreună cu alte forme convenționale sau alternative de tratament, administrarea de enzime este recomandată mai ales în cazul tratamentelor antitumorale.

Beneficii

Două concepte majore stau la baza utilizării regimului Gonzalez în tratamentul cancerului. Primul concept este că pancreasul, ca și ficatul, este un organ care efectuează o funcție de detoxifiere și că enzimele pancreatice ajută organismul să elimine toxinele. Al doilea concept este că cancerul și majoritatea altor boli umane sunt legate de dezechilibrele fiziologice create de toxinele de mediu, fie consumate în alimente, fie contactate în mediul înconjurător.

Sustinatorii regimului Gonzalez cred că toxinele din surse precum alimentele procesate si poluarea mediului sunt responsabile pentru cancerele umane. Se crede că aceste toxine se acumulează în țesuturi și, în timp creează, dezechilibre în sistemul nervos autonom, diminuează răspunsul imun normal și generează leziuni celulare care pot duce la cancer. Dacă aceste toxine ar putea fi neutralizate și eliminate, tumorile nu ar mai avea aceiași putere de dezvoltare.

Sistemul enzimatic sistemic (care constă în combinații de enzime proteolitice cum ar fi bromelaina, tripsina, chymotripsina și papainul) a fost investigat în Europa pentru a evalua eficacitatea enzimelor proteolitice în tratamentul pacienților cu cancer mamar, colorectal și plasmacitom. La șoareci cu colită experimentală, 6 luni de bromelaină dietetică din tulpină de ananas sau din suc proaspăt au scăzut severitatea inflamației colonului și au redus numărul leziunilor canceroase din colon.

Bromelaina este unul dintre principalele ingrediente, alături de tripsină, chimiotripsină și papaină.

Capacitatea anticanceroasă a bromelainei a fost analizată în cazul mezoteliomului peritoneal malign. În cazul mezoteliomului peritoneal malign (MPM), este exprimată gena MUC1. Studiile inițiale au arătat că viabilitatea celulelor MPM este afectată negativ de expunerea la bromelaină. Mai mult, bromelaina, în combinație fie cu 5-FU, fie cu cisplatină, sporesc eficacitatea medicamentului chimioterapic. Prin urmare, studiile indică faptul că bromelaina poate fi un agent anticancerigen eficiente pentru MPM.

Efectul antitumoral

Toxinele (substanțele nocive) din mediul înconjurător și din alimentele procesate cauzează cancerul în organism. Aceste toxine se acumulează în țesuturi, împiedicând procesele importante de funcționare a organismului și permițând, astfel, dezvoltarea cancerului. Dacă aceste toxine ar putea fi distruse și îndepărtate din organism, cancerul ar înceta să se mai dezvolte.

Pancreasul secretă enzime, ce ajută la digerarea alimentelor. Regimul Gonzalez se bazează pe ideea că enzimele pancreatice ajută organismul să scape și de toxinele care duc la apariția tumorilor. Clismele cu cafea sunt, de asemenea benefice deoarece se crede că ele îmbunătățesc capacitatea ficatului de a elimina toxinele din organism.

Efecte adverse și contraindicații

Dintre efectele secundare raportate ale tratamentului cu enzime amintim: flatulență, balonare și indgestie, simptome asemănătoare gripei (febră ușoară, dureri musculare), iritații ale pielii.

Bibliografie selectivă

Campbell JT. JAMA 1907; 48:225-226.
Chabot JA et al. J Clin Oncol 2010; 28 (12):2058-2063.
Cohen LA et al. Life Sci 1999; 65 (24):2603-14.
Crane FL. Journal of the American College of Nutrition 2001; 20(6):591-598.
Folkers K et al. Proceedings of the National Academy of Sciences 1978; 75(10):5178-5180.
Gerson M. Physiol Chem Phys 1978; 10 (5):449-464.
Goeth RA. Journal of the American Medical Association 1907; 48(12):1030-1030.
Gonzalez NJ, Isaacs LL. Altern Ther Health Med 2007; 13(1):46-55.
Gonzalez NJ, Isaacs LL. Alternative Therapies 2007; 13(11).
Gonzalez NJ, Isaacs LL. Nutr Cancer 1999; 33 (2):117-124.
Hertz N, Lister RE. Journal of International Medical Research 2009; 37(6):1961-1971.
Hodges S et al. Biofactors 1999; 9(2‐4):365-370.
Krebs ET Jr et al. Med Rec 1950; 163 (7):149-174.
Lockwood K et al. Molecular Aspects Of Medicine 1994; 15:s231-s240.
Pillai K et al. Anticancer Drugs 2014; 25(2):150-60.
Pillai K et al. Cancer Invest 2013; 31(4):241-50.
Portakal O et al. Clinical Biochemistry 200; 33(4):279-284.
Saruc M et al. Pancreas 2004; 28(4):401-412.
Shekelle P et al. Evidence Report/Technology Assessment (Summary). 2003 Oct(75):1.
Shults CW et al. Archives of Neurology. 2002; 59(10):1541-1550.