image
Tratamente

Hipertermia totală

Efectele benefice ale febrei asupra organismului erau cunoscute încă din antichitate. Astfel, în secolul V î.Hr., Parmenide spunea: „Dă-mi șansa de a provoca febra și voi vindeca orice boală”. De asemenea, Hipocrate și Galen induceau artificial febra pentru tratarea anumitor afecțiuni, în special psihice.
 

 

Cert este că febra reprezintă o reacție naturală de apărare a corpului uman. Celulele de apărare ale sistemului imunitar funcționează cel mai bine la o temperatură de peste 39 ˚C. Experiența clinică a demonstrat că la această temperatură ridicată, toate procesele metabolice și de detoxifiere sunt stimulate intens, fapt care ajută la depășirea infecțiilor, inflamațiilor și durerii mult mai rapid și mai eficient. În timpul febrei, acumularea de transpirație activează excreția de substanțe toxice. Aceasta purifică organismul și îmbunătățește metabolismul. După febră, corpul se relaxează și durerea dispare.

Domenii de aplicare a hipertermiei totale

  • terapia cancerului (în cadrul unui program mai complex de stimulare a sistemului imunitar), 
  • imunoterapie (creșterea apărării organismului în timpul oricărui tip de infecții cronice, inclusiv astmul bronșic),
  • terapia durerii (pentru durerile cronice și sistemice, mai ales în condițiile eșecului altor metode de tratare a durerii)
  • terapia reumatismului (reumatism al țesuturilor moi, fibromialgie, morbus Bechterew, sclerodermie, stadii avansate de PCP),
  • afecțiuni ale pielii (psoriazis, neurodermatită, afecțiuni alergice ale pielii),
  • detoxifiere (ca parte a detoxificării de toxinele din mediu),
  • obezitate (stimularea metabolismului în combinație cu o dietă corespunzătoare),
  • depresie majoră.

Procedura

Scopul hipertermiei sistemice este de a induce efectele benefice pe care febra le are asupra organismului. De obicei, pe parcursul a 3 ore, este indusă temperatura de 40-41 ˚C, cu posibilitatea de menținere la 38-40 ˚C timp de 4-8 ore.
 
Prin aplicarea de căldură asupra întregului organism, hipertermia generală tratează boli sistemice, inclusiv cancerul. Ca urmare a vascularizației anormale, metabolismului anaerob și a depleției de nutrienți, tumorile au o sensibilitate termică mai ridicată decât țesuturile sănătoase.
 Pacientul este așezat pe un pat special, ajustabil de-a lungul procedurii ce poate dura câteva ore, pentru a asigura confortul pacientului pe toată durata ședinței. Temperatura corpului este crescută prin aplicarea de radiație infraroșie (IR-A). Pacientul depune un efort minim în  timpul acestei proceduri, el se relaxează într-o ambianța plăcută și confortabilă, în timpul celor câteva ore de aplicare a temperaturii. Pe durata întregii proceduri, sunt monitorizate constant temperatura corporală, ritmul cardiac, oxigenarea, presiunea sangvină, EKG-ul, frecvența respiratorie.
 Hipertermia totală se administrează în cicluri de 4-6-8-10-12 ședințe, efectuate consecutiv, la o săptămână distanță între ele. 

Recomandări

Tratamentul cu hipertermie poate fi aplicat in toate stadiile de evoluție ale unui cancer. Numeroase trialuri clinice au studiat efectele tratamentului combinat al hipertermiei cu radioterapia sau chimioterapia. Aceste studii s-au centrat pe tratarea mai multor tipuri de cancer, precum, sarcoame, melanom, cancer de cap și gât, cancer de creier, pulmonar, esofagian, de sân, de vezică urinară, anal, hepatic, cervical, peritoneal. Multe din aceste studii au arătat apariția unei reduceri semnificative în volum a tumorii, atunci când hipertermia a fost combinată cu alte forme de tratament.
 
Principalele argumente ale utilizării hipertermiei generale/sistemice sunt următoarele:
  • în comparație cu celulele sănătoase, la căldură excesivă, celulele canceroase devin mult mai sensibile, dezvoltând chiar o intoleranță față de efectele acesteia,
  • pentru că tumorile nu au capacitatea de a-și adapta circulația sângelui la efectele temperaturilor ridicate, este înregistrată o scădere a aportului sangvin la nivelul acestora,
  • temperaturile mai mari de 41˚C determină apariția acidozei în celulele canceroase, lucru care scade viabilitatea și capacitatea lor de diviziune,
  • temperaturile ridicate determină activarea sistemului imunitar al organismului, cu creșterea producției de interferon. Reputatul medic german Rolf Issels a observat că hipertermia crește concentrația proteinelor de șoc termic (HSP) de pe suprafața celulelor canceroase, predispunându-le, astfel, la atacurile sistemului imunitar,
  • hipertermia sistemică poate fi utilizată cu succes în cazul cancerelor metastatice.
Masa tumorală, în miezul ei, conține celulele ce trăiesc într-o stare de hipoxie (cu puțin oxigen). Aceste celule au rezistență la tratamentul cu radiații, însă sunt foarte sensibile la căldură. Cercetătorii cred că radioterapia distruge celulele oxigenate normal din straturile superioare ale tumorii, în timp ce hipertermia acționează asupra celor din interiorul ei, diminuând considerabil rezistența totală a tumorii la tratamentul cu radiații sau medicamente.

Beneficii

Experiența clinică a arătat că unul dintre cele mai mari beneficii ale hipertermiei sistemice este cel de creștere a eficienței altor forme de tratament a cancerului. Încălzirea celulelor la temperaturi mai mari decât cele fiziologice le face susceptibile la tratamentul cu radiații și chimioterapice.
 Cercetările de specialitate au arătat că, hipertermia sistemică (generală) poate determina:  
  • maturizarea celulelor dendritice de la nivel cerebral,
  • creșterea răspunsului imun (prin interacțiunea celulelor dendritice cu celulele T CD8),
  • activarea prelungită a celulelor T imunitare,
  • activarea monocitelor și macrofagelor,
  • eliberarea factorului tumoral de necroză a (TNFa),
  • creșterea numărului de limfocite T și celule natural killer (NK),
  • stimularea generală a răspunsului imun al organismului.
În plus, sub influența căldurii, celulele tumorale produc proteine de șoc termic (HSP), specifice celulelor deteriorate din organism și a căror sinteză le face susceptibile distrugerii de către sistemul imunitar. Astfel, hipertermia, stimulează sistemul imunitar să lupte împotriva tumorii.
La ora actuală, hipertermia sistemică este recunoscută oficial ca o metodă clasică, eficientă, de tratament a diferitelor forme de cancer.

Efecte adverse și contraindicații

Contraindicațiile sunt dependente de gradul de elevare a temperaturii propuse și se orientează în funcție de sarcina negativă exercitată asupra sistemului circulator și eventualitatea creării unei activări nedorite a inflamațiilor precum și a unei destabilizări ale constelațiilor labile hormonale și metabolice.
Astfel, trebuie să se țină seama dacă pacientul prezintă:
  • infecții acute,
  • deshidratare excesivă cu dereglări ale echilibrului hidro-electrolitic în organism, anhidroza,
  • insuficiența cardiacă (grad > 2),
  • ateroscleroză avansată, infarct miocardic; tulburări de ritm cardiac - (premergător tratamentului hipertermic sunt necesare analize cardiace),
  • circulație cerebrală deficitară extremă, tumori cerebrale, eventual edeme cerebrale. În cazul afecțiunilor cu o rată intensă a metastazei canceroase, este necesar un examen medical înainte de aplicarea terapiei hipertermice. De exemplu, apariția convulsiilor în timpul tratamentului hipertermic oncologic indică existenta metastazelor cancerigene cerebrale, care încă nu au fost diagnosticate, fapt ce impune întreruperea imediată a sesiunilor terapeutice,
  • insuficiența manifestă a organelor interne, precum plămânii, ficatul, rinichii, măduva osoasă referitor la neoplaziile obstructive sau/ori procese inflamatorii distructive,
  • tromboze diagnosticate sau suspectate, medicamentul anticoagulant Marcumar, boala oclusivă arterială periferică (în cazul varicozelor venoase se vor suspenda și acoperii picioarele pacientului),
  • în cazul bolilor cu accese puternice, ale căror tratamente prezintă rezultate nesatisfăcătoare, precum scleroza multiplă,
  • în cazul acceselor poliartritei cronice primare-evolutive (artrita reumatoidă),
  • crize hormonale și metabolice precum hipertiroidismul și porfirie, 
  • diabetul zaharat (Diabetes Mellitus) și hipertonia musculară necesită o întrerupere permanentă în avans,
  • saturația oxigenului scăzută sub 92%,
  • stare precară a sănătății generale al pacientului în stadiile avansate ale unei boli prezente (grad OMS 3 sau 4),
  • situații psihiatrice limită,
  • graviditate și alăptare,
  • limfedemul diagnosticat se poate accentua în urma tratamentului hipertermic, din cauza vasodilatației produse.
Pentru a începe un tratament hipertermic,  având în vedere riscurile menționate mai sus, pacientul trebuie să fie informat asupra importanței acestei decizii. Menționăm că procesul hipertermic va fi ajutat de medicații adjuvante, precum enzimoterapia.

Principalele reacții adverse

  • suprasolicitarea sistemului circulator și a reglării temperaturii centrale a corpului în situațiile în care i se impune creșterea forțată a temperaturii de la valoarea de referință de 370C la o valoare reală mult mai elevată,
  • suprasolicitarea termică a arterelor principale afectate de malperfuzie (ischemie) sau cu alte proprietății speciale,
  • efectele nedorite ale stimulării sistemului imunitar și a perfuziei coronariene.
image
Fă o programare, de luni până vineri
între orele 7:30 - 19:30!

Serviciu clienți — 031.405.0350

sau scrie-ne și te sunăm noi în maxim 2 ore