image
foto (c) torchcommunications.com
Departamente

Centrul de diagnostic și terapie Lyme. Ce este boala Lyme?

Boala Lyme a fost pentru prima dată identificată în anul 1976, în zona Connecticut, Statele Unite, la copii despre care se credeau că suferă de artrită reumatoidă juvenilă (1). Cinci ani mai târziu Burgdorfer împreună cu colegii au descoperit o bacterie spirochetală, care a primit numele de Borelia burgdorferi, într-o căpușă nimfală Ixodes scapularis. La scurtă vreme s-a constatat că aceasta era cea provoca boala Lyme timpurie, ceea ce a dovedit etiologia spirochetală a infecției (2).
Așadar, Borrelioza Lyme (boala Lyme) este cauzată de spirochetele din complexul de specii Borelia burgdorferi sensu lato, care sunt transmise prin căpușe.

Cea mai cunoscută pentru provocarea bolii în America de Nord, este chiar Borelia burgdorferi sensu stricto. În Europa, cel puțin cinci specii de Lyme borrelia (Borelia afzelii, Borelia garinii, B burgdorferi, Borrelia spielmanii, and Borrelia bavariensis) poate provoca boala, ducând la a varietate mai mare de posibile manifestări clinice în Europa decât în America de Nord. Mai sunt detectate și alte specii, dar nu atât de nocive ca cele anterioare.

Borrelia afzelii este singurul agent patogen cunoscut care cauzează afecțiunea cronică a pielii acrodermatita cronică atrophicans (3). Borelia garinii se găsește mai des în cazurile de neuroborelioză (4), afecțiuni ale sistemului nervos central (5). Borelia spielmanii a fost descrisă până în prezent doar ca o cauză a eritemului migran. Există și alte specii care pot conduce la o Celelalte specii pot da naștere aparent la toate manifestările clinice ale boreliozei.

 1. Steere, Allen C., Jenifer Coburn, and Lisa Glickstein. "The emergence of Lyme disease." The Journal of clinical investigation 113.8 (2004): 1093-1101.
2. Zhang, Jing-Ren, and Steven J. Norris. "Genetic variation of the Borrelia burgdorferi gene vlsE involves cassette-specific, segmental gene conversion." Infection and immunity 66.8 (1998): 3698-3704.
3. Ohlenbusch, Andreas, et al. "Etiology of the acrodermatitis chronica atrophicans lesion in Lyme disease." Journal of Infectious Diseases 174.2 (1996): 421-423.
4. Wilske, Bettina, et al. "Diversity of OspA and OspC among cerebrospinal fluid isolates of Borrelia burgdorferi sensu lato from patients with neuroborreliosis in Germany." Medical microbiology and immunology 184.4 (1996): 195-201.
5. Eiffert, Helmut, et al. "Nondifferentiation between Lyme disease spirochetes from vector ticks and human cerebrospinal fluid." Journal of Infectious Diseases 171.2 (1995): 476-479.