Testarea în boala Lyme
Diagnosticarea și testarea în cazul bolii Lyme reprezintă o mare provocare în medicina actuală. Aceasta pentru că există o variabilitate mare atât în simptomatologia inițială, cât și în rezultatele testelor încât un diagnostic fals negativ sau, mai puțin probabil, unul fals pozitiv este ușor de anticipat.
În faza inițială a bolii, eritemul migrator este cel mai bun indiciu al infecției cu Lyme. Dacă aceasta se manifestă, și este corelată cu mușcătura unei căpușe și eventual cu apariția unei limfocitoma, trebuie început imediat tratamentul cu antibiotice, fără a mai aștepta confirmarea testelor. Aceasta pentru că anticorpii specifici boreliei nu apar până la 2-6 săptămâni de la debutul infecției 1, 2.
Prima problemă este aceea că eritemul migrator nu apare decât în 50% din cazuri, în condițiile în care în tot atâtea cazuri pacienții cu borelia nu-și amintesc să fi fost mușcați de o căpușă 3. În această situație, testele serologice și PCR pot fi o alternativă în determinarea bolii.
Diagnosticul Boreliozei Lyme se bazează mai ales pe testele serologice și pe PCR
Testele serologice constau mai întâi din testul Elisa, care în cazul în care iese pozitiv trebuie confirmat cu testul imunoblot. Testele serologice de anticorpi recomandate – Elisa urmat de imunoblot – dau însă adesea un rezultat fals negativ, din mai multe motive.
În primul rând este vorba de o slabă specificitate și sensibilitate a acestor teste care pot astfel să difere ca rezultat. Pozitiv înseamnă ca amândouă să fie pozitive în același timp 4, potrivit celor mai multe ghiduri 5, 6, 7, 8, decizie controversată, de altfel, atâta timp cât atât testul Elisa cât și imunoblot-ul nu sunt standardizate pentru determinarea anticorpilor specifici Lyme.
Contestarea devine firească atâta timp cât cele două teste urmăresc determinarea unor anticorpi diferiți. Astfel că, statistic, în cel puțin 15% din cazuri se înregistrează un fals negativ al imunoblot-ului care oficial respinge diagnosticul de borelioză, deși boala este prezentă 9, 10.
Există însă mai multe cauze pentru care un rezultat serologic negativ nu exclude existența boreliosei Lyme. Astfel terapia cu antibiotice poate împiedica dezvoltarea anticorpilor, seroconversia nemaiavând loc 11. De asemenea, anticorpii nu vor mai putea fi determinați în cazul folosirii cortizonului ca imunosupresant, în cazul unui sistem imunitar epuizat și a unor predispoziții genetice 12.
Astfel sensibilitatea testelor serologice pentru Borelioza Lime poate varia extrem de mult:
- 50% pentru eritemul migrator localizat
- 77% pentru borelioza Lyme
- 97% pentru acrodermită cronică atrofică
- 96% pentru artrita Lyme
- 73% pentru Lyme nespecific 13
Testul Polymerase
Chain Reaction (PCR)
Poate avea relevanță nu numai pentru biopsia prelevată din piele în primele săptămâni de la infecție, ci și mai târziu pentru puncțiile din lichidul cefalo-rahidian, în cazul neuroboreliozei și din lichidul sinovial în cazul inflamațiilor articulare 14. Rezultatul negativ nu exclude însă diagnosticul de borelioză.
Sensibilitatea testului PCR pentru Borrelia PCR depinde de stadiul bolii și localizare anatomică:
- 65%–90% pentru biopsii cutanate pe perioada eritemului migrator și pentru acrodermită cronică atrofică 15, 16, 17
- 50%–85% pentru eșantioane articulare 18
- 10%–30% pentru lichid cefalorahidian 19
Pentru diagnosticarea neuroboreliozei este utilă și determinarea anticorpilor prin metoda Elisa din lichidul cefalorahidian cât și printr-o metodă mai nouă, determinarea chemokinei CXCL13 care crește mult în cazul neuroboreliozei chiar și în faza timpurie a bolii 20.
Există posibilitatea ca primele simptome ale bolii să nu apară decât la săptămâni, luni și chiar ani de la infecție 21, 22. În acest caz, avem nevoie de un test care să ne ofere maximă siguranță în diagnosticarea bolii.
Testul de ultimă generație care ne oferă această certitudine nu este altul decât testul EliSpot realizat în laboratorul ArminLabs din Germania.
EliSpot reprezintă ultima generație în testarea pe baza celulelor T a bolii Lyme
După cum rezultă din majoritatea studiilor făcute până acum, metodele actuale de testare și diagnosticare a infecției cu borrelia ridică anumite probleme ca urmare a nivelului diferit de sensibilitate și specificitate. Avem astăzi însă o soluție, și anume testele de nouă generație EliSpot și iSpot care reflectă activitatea curentă a infecțiilor cronice și recente cu Borrelia burgdorferi.
EliSpot este foarte sensibil și poate detecta chiar și o singură celulă T reactivă Borrelia burgdorferi. Metoda EliSpot măsoară producția de interferon-gamma de către celulele T, fiind între 20 și 200 de ori mai sensibil decât testul ELISA convențional. EliSpot afișează o sensibilitate similară cu o analiză RT-PCR (PCR în timp real), dar detectează proteina secretată în loc de ARNm (ARN mesager). Sensibilitatea testului EliSpot este estimată la 84%, iar specificitatea este de 94%. Atunci când este combinat cu ImunoBlot, testul ne oferă informații despre spectrul complet al răspunsului imun al pacientului la infecție și stadiul bolii.
EliSpot poate fi de ajutor la monitorizarea terapiilor
Acest test ar trebui, de obicei, să devină negativ la aproximativ 4 până la 8 săptămâni după terminarea unei terapii eficiente. Cele două sisteme de teste, EliSpot și imunofenotiparea - NK CD57+ se completează reciproc în încercarea de a înțelege imunitatea mediată de celulele T in vivo.
Studiile de cercetare clinică și studiile de caz au arătat că infecțiile cronice cu Lyme sunt adesea însoțite de modificări ale apărării imune celulare. Dovada pentru aceasta este un număr scăzut de celule NK/CD3-CD56+), dar în special un număr absolut scăzut de celule NK activate (CD3-CD56+CD57+). În timp ce infecțiile acute cu Borrelia burgdorferi și alte boli prezintă parametri CD57 normali, pacienții cronici cu Lyme au adesea mai puțin de 100 de celule CD57/µl.
Având în vedere faptul că în Clinica ImunoMedica funcționează unul dintre cele mai importante centre de tratare a bolii Lyme din Europa, am făcut tot posibilul de a pune la dispoziția pacienților noștri cele mai bune metode de testare existente la ora actuală.
Astfel, Clinica ImunoMedica prin colaborarea cu laboratorul ArminLabs din Germania, al cărui reprezentant și suntem, poate realiza cele mai relevante analize pentru diagnosticarea și monitorizarea tratamentului bolii Lyme.
Pentru a putea alege analizele pe care doriți să le faceți în determinarea cu certitudine a bolii Lyme, descărcați formularul următor! Cererea de analize conține în mod exhaustiv majoritatea analizelor care se fac la ora aceasta în determinarea, evaluarea și monitorizarea terapeutică a bolii lyme, a coinfecțiilor asociate acestei afecțiuni.
Bibliografie
2. Molloy, Philip J., et al. "Detection of multiple reactive protein species by immunoblotting after recombinant outer surface protein A Lyme disease vaccination." Clinical infectious diseases 31.1 (2000): 42-47.
4. STRICKER RB, PHILLIPS SE: Lyme disease without erythema migrans: Cause for concern? Am. J. Med. (2003) 115(1):72-73.
2. Molloy, Philip J., et al. "Detection of multiple reactive protein species by immunoblotting after recombinant outer surface protein A Lyme disease vaccination." Clinical infectious diseases 31.1 (2000): 42-47.
3. ILADS Working Group. "Evidence-based guidelines for the management of Lyme disease." Expert review of anti-infective therapy 2.sup1 (2004): S1-S13.
4. STRICKER RB, PHILLIPS SE: Lyme disease without erythema migrans: Cause for concern? Am. J. Med. (2003) 115(1):72-73.
5. H. Hofmann, V. Fingerle, K.-P. Hunfeld, H.-I. Huppertz, A. Krause, S. Rauer, et al. Cutaneous Lyme borreliosis: guideline of the German dermatology society Ger Med Sci, 15 (2017)
6. S.A. Pancewicz, A.M. Garlicki, A. Moniuszko-Malinowska, J. Zajkowska, M. Kondrusik, S. Grygorczuk, et al. Diagnosis and treatment of tick-borne diseases recommendations of the polish society of epidemiology and infectious diseases Przegl Epidemiol, 69 (2015), pp. 421-428
7. https://www.nice.org.uk/guidance/ng95/resources/lyme-disease-pdf-1837756839877,
8. C. Eldin, A. Raffetin, K. Bouiller, Y. Hansmann, F. Roblot, D. Raoult, et al. Review of European and American guidelines for the diagnosis of Lyme borreliosis Med Mal Infect, 49 (2019), pp. 121-132
9. Bacon, Rendi Murphree, et al. "Serodiagnosis of Lyme disease by kinetic enzyme-linked immunosorbent assay using recombinant VlsE1 or peptide antigens of Borrelia burgdorferi compared with 2-tiered testing using whole-cell lysates." The Journal of infectious diseases 187.8 (2003): 1187-1199.
10. Tylewska-Wierzbanowska, Stanislawa, and Tomasz Chmielewski. "Limitation of serological testing for Lyme borreliosis: evaluation of ELISA and western blot in comparison with PCR and culture methods." Wiener Klinische Wochenschrift 114.13-14 (2002): 601-605.
11. Stricker, Raphael B., and Andrew Lautin. "The Lyme Wars: time to listen." Expert opinion on investigational drugs 12.10 (2003): 1609-1614.
13. M.M.G. Leeflang, C.W. Ang, J. Berkhout, H.A. Bijlmer, W. Van Bortel, A.H. Brandenburg, et al. The diagnostic accuracy of serological tests for Lyme borreliosis in Europe: a systematic review and meta-analysis BMC Infect Dis, 16 (2016), p. 140
14. Straubinger, R. K.: PCR-Based quantification of Borrelia burgdorferi organisms in canine tissues over a 500 Day postinfection period. J Clin Microbiol 38 (2000), 2191 – 2199.
15. S.E. Moter, H. Hofmann, R. Wallich, M.M. Simon, M.D. Kramer Detection of Borrelia burgdorferi sensu lato in lesional skin of patients with erythema migrans and acrodermatitis chronica atrophicans by ospA-specific PCR J Clin Microbiol, 32 (1994), pp. 2980-2988
16. S. Brettschneider, H. Bruckbauer, N. Klugbauer, H. Hofmann Diagnostic value of PCR for detection of Borrelia burgdorferi in skin biopsy and urine samples from patients with skin borreliosis J Clin Microbiol, 36 (1998), pp. 2658-2665
17. B. Wilske, V. Fingerle, U. Schulte-Spechtel Microbiological and serological diagnosis of Lyme borreliosis FEMS Immunol Med Microbiol, 49 (2007), pp. 13-21
18. B. Jaulhac, I. Chary-Valckenaere, J. Sibilia, R.M. Javier, Y. Piémont, J.L. Kuntz, et al. Detection of Borrelia burgdorferi by DNA amplification in synovial tissue samples from patients with Lyme arthritis Arthritis Rheum, 39 (1996), pp. 736-745
19. Cerar, K. Ogrinc, J. Cimperman, S. Lotric-Furlan, F. Strle, E. Ruzic-Sabljic Validation of cultivation and PCR methods for diagnosis of Lyme neuroborreliosis J Clin Microbiol, 46 (2008), pp. 3375-3379.
20. Raffetin, A., et al. "Unconventional diagnostic tests for Lyme borreliosis: a systematic review." Clinical Microbiology and Infection 26.1 (2020): 51-59.
21. Steere, A. C.: Lyme disease. N Engl J Med 321 (1989), 586–596
22. Asch, E. S.; BUJAK, D. I.; WEISS, M.; PETERSON, M. G.; WEINSTEIN, A.: Lyme disease – An infectious and postinfectious syndrome. J Rheumatol 21 (1994), 454–461
În Clinica ImunoMedica funcționează unul dintre cele mai importante centre de tratare a bolii Lyme din Europa
