Postul negru. Dietoterapie
Scurt istoric
Postul face parte, de secole, din recomandările medicale și practicile religioase. Postul este parte integrantă a tratamentului bolilor.
„În loc să folosești medicamente, mai degrabă postește o zi”
— Hippocrates, Plutarh
Unul dintre primele studii majore a avut loc în 1945 și a arătat că postul intermitent nu numai că poate prelungi durata de viață, dar poate reduce și prevalența tumorilor cancerului de sân la șobolani. Un alt studiu mai recent, din 2009, a demonstrat că postul poate chiar reduce severitatea efectelor secundare datorate chimioterapiei.
Între 2008 și 2013 au existat o serie de studii care au demonstrat că postul poate avea efecte benefice semnificative de combatere a cancerului, stopând progresia acestuia, îmbunătățind supraviețuirea, reducând efectele secundare ale medicamentelor și radioterapiei și chiar determinând dispariția tumorilor.
Într-un studiu publicat în 2012 de către prof. V. Longo, profesor de gerontologie și stiințe biologice, din cadrul USC Davis School of Gerontology și USC Dornsife College of Letters, Arts and Sciences, se arată că postul, combinat cu chimioterapia, a determinat vindecarea a 20% dintre șoarecii cu o formă agresivă de cancer neuroendocrin, și a 40% dintre șoarecii cu o formă mai ușoară de cancer. În cadrul aceluiași test, niciunul din șoarecii tratați cu chimioterapice nu a supraviețuit.
În 2014, dr. Valter Longo a arătat că postul a determinat moartea celulelor albe îmbătrânite. Acestea au fost înlocuite de celule stem, de îndată ce subiectul a început să mănânce. Astfel, un post de trei zile ar putea regenera sistemul imunitar, făcându-l mai puternic. În cadrul aceluiași experiment, postul a îmbunătățit rezultatele chimioterapiei și a redus efectele secundare ale acesteia.
Postul a prelungit, de asemenea, supraviețuirea la șoarecii cu cancer ovarian uman. În cazul melanomului, postul a fost la fel de eficient ca și chimioterapia, în reducerea răspândirii cancerului la alte organe.
Rezultatele unui studiu publicat în Cell Stem Cell în 2015 au arătat că postul modifică starea latentă a celulelor stem, trecându-le într-o stare activă, de generare de noi celule. Conform cercetării, prelungirea postului protejează deteriorarea sistemului imunitar și promovează regenerarea acestuia.
Cum acționează în corp
Intermitența postului poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate reduce rezistența la insulină, rezistență ce a fost asociată cu mai multe tipuri de cancer. Există, de asemenea, dovezi că postul induce celulele corpului să înceapă procesul de autofagie - inclusiv autofagia neuronală și generală - pentru a curăța astfel "gunoiul" celular, adică celule care nu își mai îndeplinesc normal funcțiile.
Testele umane arată că pacienții tratați cu chimioterapice și care nu mănâncă nimic pentru perioade lungi de timp au o scădere semnificativă a numărului de leucocite. Se crede că, restricția calorică determină reciclarea celulelor imune deteriorate.
Postul reduce activitatea enzimei PKA, care este asociată cu progresia tumorii, îmbătrânire și cancer. Într-un studiu clinic pilot efectuat pe pacienți care au postit timp de 72 de ore înainte de chimioterapie, autorii au concluzionat că postul protejează împotriva toxicității chimioterapiei. Rezultatele studiului au mai arătat și că postul provoacă ameliorarea efectelor secundare ale chimioterapiei.
În timpul postului, este scăzută sinteza hormonilor, circulația colesterolului LDL, și este stimulată activitatea sirtuinelor – hormoni de protecție, produși în condiții de restricție alimentară.
Scăderea în greutate asociată postului este determinată de scăderea depozitelor de grăsime, grăsimea fiind precursorul estrogenului, un hormon cunoscut pentru rolul în apariția diferitelor forme de cancer. Grăsimea este, de asemenea, un solvent minunat pentru toxine și astfel un organism cu mai puține grăsimi conține mai puține toxine. Grăsimea depozitată în jurul organelor interne le expune constant la toxinele care se depozitează acolo. Cercetările privind exercițiile fizice au arătat că grăsimea viscerală începe să lichefieze după numai 15 minute de exerciții fizice.
Procedura medicală
Postul este definit ca procesul de limitare și control al actului de a mânca. El presupune abținerea de la mâncare pentru o perioadă de timp. Postul este diferit de înfometare.
Una din modalitățile de a implementa această formă de terapie este cea de a nu mânca pentru 12-16 ore. În prezent, este studiat ca o modalitate de a reduce riscul de cancer mamar.
Recomandări
Printre altele, postul este recomandat pentru creșterea duratei de viață, reducerea leziunilor oxidative, sporirea rezistenței la stres și întârzierea / prevenirea îmbătrânirii și a bolilor asociate, cudar și a cancerului.
Beneficii
Cercetătorii sunt de acord acum cu faptul că postul - nu doar reducerea consumului de alimente, dar și alimentarea la intervale mai rare - poate afecta o gamă largă de funcții și sisteme biologice, printre care se numără (dar nu se limitează la acestea):
- prevenirea inflamației și reducerea stresului oxidativ și a leziunilor celulare,
- reducerea nivelului colesterolului LDL (sau "colesterolul rău") și a nivelului colesterolului total,
- îmbunătățirea funcției pancreatice și a sistemului imunitar,
- reducerea nivelurilor de grăsime viscerală,
- reducerea tensiunii arteriale,
- creșterea sensibilității la insulină și leptină,
- stimularea metabolismului lipidic.
Studiile au arătat faptul că persoanele care postesc au redus riscul de a dezvolta cancer. Cercetătorii au remarcat, totuși, că mulți dintre acești oameni nu numai că au postit, dar s-au abținut ulterior și de la alcool, tutun și carne.
Postul poate încetini și chiar opri progresia cancerului și creșterea tumorală, poate distruge celulele canceroase și îmbunătăți semnificativ eficacitatea chimio- si radioterapiei. Postul stimulează sistemul imunitar, funcția hepatică și a pancreasului.
Studiile efectuate pe animale demonstrează că postul prelungit influențează pozitiv carcinogeneza și procesele metabolice care sunt asociate cu riscul și prognosticul cancerului de sân. Un studiu, publicat în JAMA Oncology 2016, a studiat o cohortă de 2400 de femei care au fost diagnosticate cu cancer de sân în stadiu incipient. Rezultatele au arătat că pacientele care au postit mai puțin de 13 ore în fiecare zi, au avut o șansă de 36% mai mică de recurență a cancerului.
Studiile au indicat că animalele cu cancer care au postit au supraviețuit mai, spre deosebire de animalele care nu postiseră.
Un studiu publicat în revista Cell Metabolism a constatat că șoarecii cărora li s-a administrat o dietă cu conținut scăzut de calorii timp de patru zile au avut o regenerare remarcabilă a mai multor organe. Acest lucru a ajutat și la reducerea grăsimii abdominale viscerale și a redus riscul de cancer și al altor afecțiuni inflamatorii. S-a îmbunătățit și funcția sistemului imunitar și cerebral, ceea ce le-a sporit durata de viață.
Un alt studiu a testat efectele postului periodic asupra oamenilor și a constatat că postul a fost capabil să contribuie la scăderea factorilor de risc și biomarkerilor pentru diabet, îmbătrânire, boli cardiovasculare și cancer, fără a determina apariția de efecte adverse. Potrivit autorilor studiului, postul ajută la reducerea riscului de cancer prin scăderea nivelului IGF-1, un hormon care este corelat cu îmbătrânirea și susceptibilitatea la cancer.
Cercetările efectuate asupra îmbătrânirii la Institutul Național din Baltimore au concluzionat că postul pentru 1 sau 2 săptămâni poate preveni apariția efectelor bolilor Alzheimer și Parkinson. De asemenea, se constată că reducerea aportului zilnic de calorii la 500 de calorii timp de 1 sau 2 zile în loc de 7 zile poate fi benefică pentru creier.
Efectul antitumoral
Metabolismul a numeroase celule maligne este caracterizat de efectul Warburg (scăderea utilizării piruvatului de către condriozom, creșterea producției de lactat etc.), efect controlat de supraexpresia HIF-1a (hypoxia-induced factor 1 alpha) și Myc.
Condițiile excepționale, precum postul, determină o scădere sau chiar stopare temporară a creșterii și diviziunii celulare, energia fiind redirecționată spre mecanisme de supraviețuire și reparare celulară, în vederea maximizării șanselor de supraviețuire. La oameni, mecanismele responsabile de efectul protector al postului împotriva efectelor toxice imprimate de chimioterapie nu sunt încă deplin înțelese. Ele implică reducerea nivelului hormonilor anabolici și a factorilor de creștere precum, insulina și IGF-I (insuline-like growth factor 1), dar și a reglării anumitor proteine implicate în adaptare și rezistență la stres. Mai exact, studiile pe modele murinice au demonstrat că, animalele cu deleția genei IGF-I (ce a determinat o scădere cu 80% a IGF-I circulant) și afectarea receptorului IGF-I (knockout heterozigot IGF-IR +/-), sunt mai rezistente față de tratamentul chimioterapic și stresul oxidativ.
Unul din factorii responsabili de efectul postului asupra sensibilizării celulelor tumorale este creșterea nivelului speciilor reactive de oxigen (ROS), creștere datorată, în parte, hiperactivării Akt și a căilor (TOR)-S6K. Activarea Akt și a TOR-S6K susține starea de stres oxidativ și sensibilizează celulele la efectele acestuia, în parte prin inactivarea factorilor de transcripție stres-rezistenți. Aceste condiții prooxidante/oxidative determinate de postul negru pot, la rândul lor, să stimuleze afectarea integrității ADN-ului și apariția proceselor apoptotice.
Rezultatele studiilor realizate pe culturi celulare și modele animale indică faptul că postul poate reduce efectele adverse ale chimioterapiei, protejând, în mod selectiv, celulele sănătoase. Unul din mecanismele cruciale de supraviețuire la care celulele apelează este autofagia, ce poate fi, de asemenea, activată ca răspuns la stresul celular (ex., chimioterapie). De exemplu, privarea celulelor de nutrienți esențiali (precum glucoza) și factori de creștere (serul) induce instalarea autofagiei. Procesul de autofagie este controlat de anumite gene precum, AMPK, mTOR și sirtuinele, care sunt, la rândul lor, controlate de vârstă și rezistența la stres. Numeroși stimuli oncogenici (de ex., PI3K și Akt) exercită un efect inhibitor asupra procesului de autofagie, în timp ce moleculele tumorale supresoare (de ex., PTEN și TSC2) declanșează autofagia. În mod surprinzător, în numeroase celule tumorale sunt observate procese de autofagie, cel mai probabil, mediată de prezența amoniacului, un produs de reacție al glutaminolizei ce are loc, cu precădere, la nivelul mitocondriilor celulelor maligne caracterizate de efectul Warburg. Prin urmare, autofagia declanșată de postul negru este benefică în cazul celulelor sănătoase, dar nu și în cazul celor maligne.
De asemenea, rezultatele a numeroase trialuri clinice au arătat că pacienții care postesc în timpul tratamentului antitumoral medicamentos prezintă efecte adverse mult mai slabe, spre deosebire de pacienții care, urmând același tratament chimioterapic, nu fac acest lucru.
Thissen JP, Ketelslegers JM, Underwood LE. Endocr Rev 1994; 15:80‐101.
Longo VD et al. J Cell Biol 1997; 137(7):1581‐1588.
MotePL,TillmanJB,SpindlerSR.MechAgeingDev1998;104:149‐158.
BlagosklonnyMV,PardeeAB.CancerRes2001; 61:4301‐4305.
ReddyRK et al.JBiol Chem2003;278:20915‐20924.
FontanaL,KleinS.JAMA2007;297:986‐994.
SpindlerSR,DhahbiJM.AnnuRevNutr 2007;27:193‐217.
LongoVD,LieberMR,VijgJ.NatRevMolCellBiol2008;9:903‐910.
Nogueira V et al. Cancer Cell 2008; 14:458–470.
RaffaghelloLetal.ProcNatlAcadSciUSA 2008;105:8215‐8220.
Safdie FM et al. Aging 2009; 1(12):988-1007.
Vander HMG et al. Science 2009; 324:1029–1033.
Fontana L, Partridge L, Longo VD. Science 2010; 328:321–326.
Kroemer G, Marino G, Levine B. Mol Cell 2010; 40:280–293.
Koppenol WH, Bounds PL, Dang CV. Nat Rev Cancer 2011; 11(5):325–337.
Changhan Lee et al. Sci Transl Med 2012; 4:124ra27.
Saunier E, Benelli C, Bortoli S. Int J Cancer 2016; 138(4):809–817.
Stacpoole PW. J Natl Cancer Inst 2017; 109(11): djx071.
Efecte adverse și contraindicații
Studiile anterioare efectuate la om au arătat că restricțiile alimentare și pe termen scurt (5 zile) sunt bine tolerate și sigure. De fapt, copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 15 ani au putut termina între 14 și 40 de ore de repaus alimentar într-un studiu clinic efectuat la Spitalul de Copii din Philadelphia în 2002. În plus, restricția de calorii a determinat scăderea nivelului markerilor inflamatori și de stres oxidativ la pacienții obezi cu astm bronșic.
Bibliografie selectivă
Blagosklonny MV, Pardee AB. Cancer Res. 2001; 61(11):4301-5.
Bragazzi NL et al. Front Oncol 2016; 6:27.
Catherine R. Marinac et al. JAMA Oncol 2016; 2(8):1049-1055.
Colman RJ et al. Science 2009; 325:201–204.
Fontana L et al. Proc Natl Acad Sci USA 2004; 101(17):6659-63.
Isley WL et al. J Clin Invest 1983; 71(2):175-82.
Johnson JB et al. Free Radic Biol Med 2007; 42(5):665-74.
Katz LE et al. J Clin Endocrinol Metab 2002; 87(6):2978-83.
Longo VD et al. J Cell Biol 1997; 137(7):1581-1588.
Longo VD et al. Nat Rev Mol Cell Biol 2008; 9(11):903-910.
Maccario M et al. Int J Obes Relat Metab Disord 2001; 25:1233–1239.
Masoro EJ. Exp Gerontol 1995; 30:291–298.
Mattison JA et al. Exp Gerontol 2003;38:35–46.
McCay CM et al. Nutrition 1989; 5(3):155-171.
Raffaghello L et al. Proc Natl Acad Sci USA 2008; 105:8215–8220.
Safdie FM et al. Aging (Albany NY) 2009; 1(12):988–1007
Weindruch R et al. J Nutr 1986; 116:641–654.
