Departamente
Articole. Cercetare
Cele mai noi articole publicate în jurnalele medicale de specialitate, relevante în diagnosticul, tratamentul și prevenția diferitelor forme de cancer sau al altor afecțiuni cronice.
14.04.2021
În decembrie 2020, cunoscutul Prof. John P.A. Ioannidis [1] a publicat două studii [2] realizate în colaborare cu două echipe de specialiști în medicină și statistică din Statele Unite și Australia, în care evaluează cât de eficiente au fost intervențiile non-farmaceutice în pandemie. Aceste măsuri (obligativitatea distanțării sociale, restricții de călătorie, autoizolare, interzicerea evenimentelor publice, închiderea școlilor și chiar carantina totală) au fost pârghiile principale ale factorilor de decizie în gestionarea crizei, urmărind reducerea infectărilor prin scăderea contactului dintre oameni. Miza celor două studii a fost să răspundă la o întrebare care ne frământă astăzi pe toți: Chiar sunt necesare măsurile restrictive în eradicarea pandemiei?[3] Cele două cercetări demonstrează că modelele matematice de prognoză au dat erori grave, iar „intervențiile non-farmaceutice” stricte nu și-au dovedit eficiența, ci mai degrabă au provocat prejudicii grave pe termen lung
Epidemiologul John Ioannidis despre măsurile restrictive bazate pe modelele matematice SIR în pandemie
În decembrie 2020, cunoscutul Prof. John P.A. Ioannidis [1] a publicat două studii [2] realizate în colaborare cu două echipe de specialiști în medicină și statistică din Statele Unite și Australia, în care evaluează cât de eficiente au fost intervențiile non-farmaceutice în pandemie. Aceste măsuri (obligativitatea distanțării sociale, restricții de călătorie, autoizolare, interzicerea evenimentelor publice, închiderea școlilor și chiar carantina totală) au fost pârghiile principale ale factorilor de decizie în gestionarea crizei, urmărind reducerea infectărilor prin scăderea contactului dintre oameni. Miza celor două studii a fost să răspundă la o întrebare care ne frământă astăzi pe toți: Chiar sunt necesare măsurile restrictive în eradicarea pandemiei?[3] Cele două cercetări demonstrează că modelele matematice de prognoză au dat erori grave, iar „intervențiile non-farmaceutice” stricte nu și-au dovedit eficiența, ci mai degrabă au provocat prejudicii grave pe termen lung
06.02.2021
Terapia genică pe bază de ARN-mesager, folosită în principalele vaccinuri anti-COVID aflate pe piață, a ridicat numeroase semne de întrebare legate, printre altele, de posibilitatea modificării ADN-ului uman. Absolut toate informațiile și ghidurile[1] oficiale de vaccinare ne dau asigurări că acest lucru nu se va întâmpla sub nici o formă, deoarece, susțin ele, „ARN-ul-mesager nu intră în nucleul celulei (acolo unde se află ADN-ul) și are structura și compoziția chimică diferită de ADN. Prin urmare, ARNm nu poate fi încorporat în genomul uman”. În ce măsură se justifică însă acest entuziasm și asigurările autorităților în privința terapiei genice aplicată prin intermediul vaccinului? (V.G.)
Pot vaccinurile pe bază de ARN-mesager să provoace modificări genetice?
Terapia genică pe bază de ARN-mesager, folosită în principalele vaccinuri anti-COVID aflate pe piață, a ridicat numeroase semne de întrebare legate, printre altele, de posibilitatea modificării ADN-ului uman. Absolut toate informațiile și ghidurile[1] oficiale de vaccinare ne dau asigurări că acest lucru nu se va întâmpla sub nici o formă, deoarece, susțin ele, „ARN-ul-mesager nu intră în nucleul celulei (acolo unde se află ADN-ul) și are structura și compoziția chimică diferită de ADN. Prin urmare, ARNm nu poate fi încorporat în genomul uman”. În ce măsură se justifică însă acest entuziasm și asigurările autorităților în privința terapiei genice aplicată prin intermediul vaccinului? (V.G.)
11.01.2021
În cele ce urmează, vă punem înainte o lectură a fenomenului medical și a terapiei COVID-19 prin prisma, experienței și cercetărilor clinice și a studiilor publicate în lunile ce au urmat de la debutul pandemiei și până astăzi.
Studiu COVID-19: Opțiuni terapeutice pentru fiecare stadiu al bolii
În cele ce urmează, vă punem înainte o lectură a fenomenului medical și a terapiei COVID-19 prin prisma, experienței și cercetărilor clinice și a studiilor publicate în lunile ce au urmat de la debutul pandemiei și până astăzi.
29.02.2020
Henry Lai
Departamentul de bioinginerie, Universitatea din Washington, Seattle, WA 98195, SUA (Hlai@u.washington.edu).
În „Comunicații mobile și sănătate publică” Markov, M. (ed.), CRC Press, Boca Raton, FL, 2018, Capitolul 8, pp.187-222.
Un rezumat al literaturii recente (2007-2017) privind efectele neurologice ale radiațiilor de radiofrecvență
Henry Lai
Departamentul de bioinginerie, Universitatea din Washington, Seattle, WA 98195, SUA (Hlai@u.washington.edu).
În „Comunicații mobile și sănătate publică” Markov, M. (ed.), CRC Press, Boca Raton, FL, 2018, Capitolul 8, pp.187-222.
04.02.2020
Agostino Di Ciaula
a. Divizia de medicină internă, Spitalul din Bisceglie (ASL BAT), Bisceglie, Italia
b. Societatea Internațională a Medicilor pentru Mediu (ISDE), Arezzo, Italia
International Journal of Hygiene and Environmental Health 221 (2018) 367-375.
Către sistemele de comunicare 5G: Există implicații asupra sănătății?
Agostino Di Ciaula
a. Divizia de medicină internă, Spitalul din Bisceglie (ASL BAT), Bisceglie, Italia
b. Societatea Internațională a Medicilor pentru Mediu (ISDE), Arezzo, Italia
International Journal of Hygiene and Environmental Health 221 (2018) 367-375.
30.10.2017
Administrația Alimentelor și a Medicamentelor SUA (FDA) a publicat o listă cu 19 medicamente sau clase de medicamente – dintre care 7 sunt chimioterapice – ce pot cauza efecte adverse grave la administrare.
Chimioterapicele, pe lista FDA a medicamentelor cu risc la administrare
Administrația Alimentelor și a Medicamentelor SUA (FDA) a publicat o listă cu 19 medicamente sau clase de medicamente – dintre care 7 sunt chimioterapice – ce pot cauza efecte adverse grave la administrare.
Subiecte: efecte chimioterapie, efecte secundare
25.10.2017
Modificările serice imunologice ce pot fi identificate cu mai bine de 20 de ani înainte de diagnosticarea unei tumori cerebrale pot reprezenta o nouă manieră de intervenție precoce în cazul cancerelor.
Modificări serice prezente cu zeci de ani înainte de diagnosticul de cancer cerebral
Modificările serice imunologice ce pot fi identificate cu mai bine de 20 de ani înainte de diagnosticarea unei tumori cerebrale pot reprezenta o nouă manieră de intervenție precoce în cazul cancerelor.
Subiecte: cancer cerebral, diagnostic cancer, modificări serice
23.10.2017
Rezultatele unui studiu publicat în British Journal of Cancer descriu un test noninvaziv de detectare a recurenței cancerului de vezică mai repede decât în cazul citologiei și citoscopiei standard.
Test de urină utilizat în prognosticul recurenței cancerului de vezică
Rezultatele unui studiu publicat în British Journal of Cancer descriu un test noninvaziv de detectare a recurenței cancerului de vezică mai repede decât în cazul citologiei și citoscopiei standard.
19.10.2017
Un studiu realizat în Statele Unite arată că pacienții diagnosticați cu faze incipiente de cancer de sân, și care urmează un tratament cu chimioterapice, pot suferi simptome de neuropatie periferică chiar și la câțiva ani după încetarea tratamentului, calitatea vieții fiind puternic afectată.
Neuropatia determinată de chimioterapie poate dura ani de zile de la încetarea tratamentului
Un studiu realizat în Statele Unite arată că pacienții diagnosticați cu faze incipiente de cancer de sân, și care urmează un tratament cu chimioterapice, pot suferi simptome de neuropatie periferică chiar și la câțiva ani după încetarea tratamentului, calitatea vieții fiind puternic afectată.
19.10.2017
Cercetări recente indică faptul că, cel puțin în cazul cancerului colorectal, metastazele sunt determinate direct de tumora primară, iar nu de metastaze de la nivelul nodulilor limfatici.
Nodulii limfatici nu determină metastazele în cancerul colorectal
Cercetări recente indică faptul că, cel puțin în cazul cancerului colorectal, metastazele sunt determinate direct de tumora primară, iar nu de metastaze de la nivelul nodulilor limfatici.
Subiecte: biopsie, cancer colorectal, metastaza, noduli limfatici
17.10.2017
Aportul ridicat de fibre și o dietă sănătoasă anterioare diagnosticului de cancer ovarian sunt asociate cu șanse mai mari de supraviețuire, arată un studiu realizat în Australia.
Șanse mai mari de supraviețuire în cazul cancerului ovarian în cazul unei diete sănătoase înainte de diagnostic
Aportul ridicat de fibre și o dietă sănătoasă anterioare diagnosticului de cancer ovarian sunt asociate cu șanse mai mari de supraviețuire, arată un studiu realizat în Australia.
Subiecte: Alimentație, cancer ovarian, obezitate
17.10.2017
Reactivarea virusului hepatitei B (HBV) în timpul sau după chimioterapie, în cazul pacienților cu cancer de sân, a devenit o problemă clinică însemnată.
Reactivarea virusului hepatitei B în cazul pacienților cu cancer de sân tratați cu chimioterapice
Reactivarea virusului hepatitei B (HBV) în timpul sau după chimioterapie, în cazul pacienților cu cancer de sân, a devenit o problemă clinică însemnată.
Subiecte: cancer de sân, efecte chimioterapie, efecte secundare, hepatita B
