Iradierea sângelui cu ultraviolete, cunoscută și sub numele de hemo-iradiere este cunoscută din anii 1930 când a fost folosită pentru prima dată pentru combaterea virusului poliomelitei și mai târziu și pentru alți patogeni. În anii 1940 și începutul anilor 1950, deja terapia era utilizată pentru afecțiuni precum pneumonia și tuberculoza.
Apariția antibioticilor a făcut să se renunțe destul de repede la această metodă total neinvazivă pentru combaterea infecțiilor. Răspândirea însă în prezent a rezistenței la antibiotice a adus din nou în atenție iradierea sângelui cu ultraviolete.
Experiența a arătat că iradierea cu ultraviolete a sângelui poate întări sistemul imunitar și poate îmbunătăți sănătatea generală.