Tratamente
Camera hiperbară în ateroscleroză și diabet
Complicațiile aterosclerotice reprezintă cea mai importantă cauză de morbiditate și mortalitate la pacienții diabetici. Recent, s-a observat că oxigenoterapia hiperbarică poate reduce progresia bolii, dar, în același timp, și accelerează procesele biochimice implicate în regresul aterosclerozei la modelele animale.
Mai exact, în modelele animale
s-a demonstrat că utilizarea oxigenoterapiei hiperbarice atenuează
simptomele aterosclerozei la iepurii hrăniți cu o dietă bogată în
colesterol și la șoarecii knockout apoE și că are un impact pozitiv
asupra statusului redox în țesuturile relevante.
În plus, terapia cu oxigen
hiperbaric atenuează reacțiile proinflamatorii și răspunsurile imune la
oxidarea LDL în șoarecii knockout apoE .
Într-un studiu realizat în
Turcia, în cadrul Academiei Medicale Militare Gulhane, se arată că
această terapie îmbunătățeste, în cazul pacienților cu diabet și
complicații ale diabetului, indicele glicemic, simptomele aterosclerozei
și markerii inflamatori. În studiu au fost incluși 28 de pacienți.
Pacienții au urmat o schemă de tratament care a presupus administrarea
de oxigen 100% pur, la 2.4 ATA, timp de 105 minute, de cinci ori pe
săptămână, ajungând la un total de 30 de ședințe. Au fost cuantificați
următorii parametrii: glucoza liberă din sânge, hemoglobina glicozilată
(HbA1c), insulina, proteina C-reactivă, acidul uric, volumul mediu
plachetar, hemoleucograma completă, profilul lipidic. Rezultatele finale
ale studiului au arătat că, după cele 30 de ședințe de tratament, toți
acești parametri erau îmbunătățiți.
O ipoteză recentă a încercat să
explice maniera în care oxigenoterapia exercită toate aceste efecte
benefice în organismul pacienților diabetici afirmând că una din căi ar
putea fi cea a restaurarea reactivității vasculare prin modularea
producției de factori vasoconstrictori și vasodilatatori și creșterea
sensibilității vaselor la acești factori.
Alte studii au întărit această
ipoteză, arătând că, într-adevăr, oxigenul hiperbaric, la pacienții
diabetici care răspund pozitiv la acest tratament, alterează expresia
ciclooxigenazei 2 (COX-2) și a sintazei oxidului nitric endotelial
(eNOS) și crește nivelul oxidului nitric local (NO).
Deoarece toți factorii de risc
ai aterosclerozei la diabetici sunt corelați, efectul potențial al HBOT
asupra funcției endoteliale per se poate fi suficient pentru a explica
scăderea semnificativă observată la markerii aterosclerotici, glicemici
și ai inflamației.
Hipoxia declanșează diverse
procese celulare, atât în condiții fiziologice cât și patologice, fiind
implicată, de asemenea, și în apariția aterosclerozei. Dovezile
relevante privind rolul clinic al hipoxiei în progresia aterosclerozei
sunt furnizate, mai ales, de pacienții cu apnee obstructivă în somn. În
timpul somnului, acești pacienți trec prin cicluri cronice intermitente
de hipoxie și reoxigenare (hipoxia intermitentă cronică) și au un risc
mult mai mare de dezvoltare, în timp, a aterosclerozei și a afecțiunilor
cardiovasculare complementare. Așadar, creșterea nivelului de oxigen în
țesuturile hipoxice, prin tratamentul hiperbaric, atenuează procesele
de oxidare lipidică și proinflamatorii, crescând, totodată, sinteza de
enzime antioxidante.
Pentru bibliografie vezi la oxigenoterapia hiperbarică
